PRIMARIA SLANIC MOLDOVA

PRIMARIA SLANIC MOLDOVA
Adresa/Address: Vasile Alecsandri, nr. 4
Localitatea/City: Slanic-Moldova
Judetul/County: Bacau
Tara/Country: Romania
Cod postal/Zip Code: 605500
Telefon/Phone: 0234-348119
Fax: 0234-348829
Site Web/Website: http://www.primariaslanicmoldova.ro 
Adresa de e-mail/Email Address:

Site-ul oficial al Primariei

Informatii Primarie

Satelor aflate in administratia primariei: Cerdac, Cireşoaia
Suprafata Totala: 11413 ha
Suprafata Intravilan: 391 ha
Suprafata Extravilan: 11022 ha
Populatie: 4996
Gospodarii: 1600
Numar locuinte: 2000
Numar gradinite: 3
Numar scoli: 3
Numar licee:  
Numar universitati:  
Asezarea geografica: Oraşul balneo-climateric Slănic-Moldova este amplasat în partea de sud-vest a judeţului Bacău, în culoarul format în partea estică a munţilor Nemira de râul Slănic.
Oraşul este amplasat de-a lungul râului Slănic, pe o distanţă de aproximativ 12 km pe cursul superior al acestuia, de unde şi-a luat şi numele.
Se învecinează cu comuna Dofteana la nord, comuna Oituz la sud, la vest cu judeţul Covasna şi la nord, nord-est cu oraşul Târgu Ocna
Principala cale de comunicaţie a oraşului este drumul naţional secundar DN12B, care traversează localitatea de-a lungul cursului pârâului Slănic Moldova şi care face legătura cu DN 12A Miercurea Ciuc-Oneşti în oraşul Târgu Ocna DN 12B se continuă în partea de sud-vest a oraşului cu drumul judeţean DJ 116A care traversează munţii spre localitatea Poiana Sărată din comuna Oituz şi face legătura cu drumul DN 11 Oneşti-Braşov. Însă, DJ 116A este greu accesibil transportului rutier, legătura cu Transilvania fiind făcută pe ruta Târgu Ocna – Oneşti – Braşov.
Distanţele rutiere spre principalele repere din judeţ şi din ţară sunt: Târgu Ocna: 17 km;
Oneşti: 31 km;
Comăneşti: 37 km;
Bacău: 81 km;
Braşov: 159 km;
Iaşi: 210 km;
Bucureşti: 322 km;
Cluj-Napoca: 429 km;
Constanţa: 442 km
Slănic Moldova nu dispune de infrastructură feroviară, cea mai apropiată staţie CFR fiind staţia Salina din oraşul Târgu Ocna, situată pe magistrala CF501 Adjud-Siculeni.
Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internaţional G. Enescu din Bacău, situat la 81 km. Oraşul nu dispune de infrastructură sau amenajări aeroportuare.
Activitati specifice zonei: Turism
Prelucrarea lemnului
Prelucrarea pietrei
Principalele activitati economice: Sectorul economic preponderent în oraşul Slănic Moldova este comerţul, care deţine o pondere de 58,1% din cifra de afaceri totală şi 40,5% din efectivul unităţilor locale active economic.
Sectorul turistic, reprezentat de hoteluri şi restaurante, deţine 18,5% din cifra de afaceri locală şi 17,7% din unităţile active. Faţă de aceste procente, este posibil ca o parte dintre agenţii economici care declară ca activitate principală comerţul să activeze tot în turism.
Pe lângă cele 12 hoteluri şi restaurante, în Slănic Moldova sunt înregistrate şi 3 unităţi care desfăşoară activităţi specifice agenţiilor turistice şi care sunt incluse în sectorul serviciilor administrative şi al serviciilor suport.
Sectorul industrial este reprezentat în oraş în special de unităţile de prelucrare a lemnului, predominând atelierele de mici dimensiuni de dulgherie şi fabricarea mobilei. Cele 15 unităţi industriale reprezintă 18,9% din numărul total al societăţilor locale şi deţin 13,4% din cifra de afaceri totală.
Activităţile de construcţii sunt reprezentate la nivel local de 7 societăţi comerciale care contribuie cu 5,3% la formarea cifrei de afaceri totală a oraşului.
Ierarhia sectoarelor economice în funcţie de numărul de angajaţi este dominată tot de comerţ, sector în care sunt angajaţi 38% dintre salariaţii unităţilor economice locale. În hoteluri şi restaurante activează 30,1% dintre salariaţii locali, iar activităţile de construcţii cuprind 12,8% din totalul salariaţilor. În unităţile cu profil industrial sunt cuprinşi 10,6% din salariaţii raportaţi de societăţilor comerciale din oraş.
Faţă de anul 2008, în 2009 s-au produs o serie de modificări notabile ale indicatorilor referitori la structura economiei locale. O parte dintre sectoarele de activitate aferente serviciilor şi-au sistat complet activitatea. Această categorie care, în 2008, deţinea 9,6% din economia locală, cuprinde tranzacţiile imobiliare, activităţile ştiinţifice, activităţile de spectacole şi alte activităţi de servicii.
Hotelurile şi restaurantele au înregistrat cele mai mari pierderi în anul 2009, acest sector raportând o cifră de afaceri mai mică faţă de anul precedent cu 52,6% şi cu 38 de salariaţi mai puţin (-41,3%). Numărul agenţilor economici din acest sector a scăzut cu 2 unităţi.
Un impact major asupra economiei locale l-a avut şi involuţia activităţilor de comerţ. Afectate semnificativ de scăderea puterii de cumpărare şi de modificarea comportamentului de consum al populaţiei, societăţile de comerţ au înregistrat pierderi de 43,6% din cifra de afaceri şi au disponibilizat 22 de salariaţi (24,4%). Faţă de anul precedent, în 2009 activau în comerţ cu 3 societăţi mai puţin.
Deşi tendinţa generală a economiei locale a fost de scădere, există şi sectoare de activitate care raportează creşteri ale cifrei de afaceri. Cea mai importantă creştere este cea aferentă industriei prelucrătoare, sector care, deşi înregistrează o scădere de 4 societăţi şi 15 salariaţi, raportează o creştere a cifrei de afaceri cu 66,3% faţă de anul precedent. În contextul scăderilor generale dar şi datorită valorilor mari de creştere, procentul deţinut de industrie din cifra de afaceri locală a crescut de la 4,5%, în 2008, la 13,4%, în 2009.
Deşi studiile naţionale şi internaţionale demonstrează şi caracterizează zona nefiscalizată a economiei româneşti, dimensiunea acesteia din economia locală şi, mai ales, dinamica anuală a acesteia este imposibil de demonstrat. Există posibilitatea ca o parte importantă din scăderile raportate să fie absorbită de zona „neagră”, cu atât mai mult cu cât domeniile specifice sunt predispuse la acest lucru. Totuşi, se poate afirma, analizând procentele importante de scădere raportate de sectoarele de activitate la nivel local, că economia oraşului Slănic Moldova resimte puternic efectele crizei economice.
Activităţile turistice au fost rapid şi puternic afectate de criză, situaţie resimţită la nivel local prin scăderi severe ale rezultatelor financiare din turism şi disponibilizarea unei părţi importante din personal, din după ce, până în 2008, hotelurile şi restaurantele deţineau cea mai mare pondere din totalul salariaţilor oraşului.
Pentru Slănic Moldova, impactul contracţiilor din activitatea turistică este cu atât mai mare cu cât turismul este sectorul prioritar şi esenţial pentru economia oraşului.
Obiective turistice locale: Mănăstirea „Ştefan cel Mare şi Sfânt”,
Biserica „Sf. Ilie”,
Biserica Catolică „Adormirea Maicii Domnului”, Slanic Moldova
Biserica „Sf. Gheorghe”,
Biserica Catolica „Sf. Ana”
Monumente istorice: Cladire Casino
Cladirea Epitropiei Romanului fostul sediu al primăriei
Evenimente locale: „Zilele Slănicului”, desfaşurate anual – perioada 22 iulie – 24 iulie; „Festivalul judeţean de Tradiţii şi Folclor”, desfaşurat anual – perioada 04-06 august; „Anotimpul Cultural al Slănicului” – desfăşurat anual în sezonul de vară iunie – septembrie; „Festivalul de tradiţii şi obiceiuri de iarnă de pe valea Trotuşului” – desfaşurat anual, perioada 28-29 decembrie.
Târguri de turism; întâlniri de afaceri; simpozioane; seminarii
Datini şi obiceiuri de iarnă; datini şi obiceiuri legate de sărbatorile creştine
Facilitati oferite investitorilor: Nivel scăzut al impozitelor şi taxelor locale;
Prezenţa factorilor naturali nealteraţi (aer, sol, izvoare cu apă minerală de calitate, vegetaţie şi faună bogate);
Localitate fără criminalitate şi infracţionalitate;
Infrastructură tehnico-edilitară bună, aflată în continuă modernizare şi extindere (reţele noi de apă potabilă şi uzată, reţele de electricitate, telefonie fixă şi mobile, internet, gaze naturale). Realizarea de investiţii profitabile ce vor genera o dezvoltare sustenabilă a turismului de agrement, business, ecleziastic şi balnear;
Crearea de parteneriate publice-private;
Implicare activă în derularea activitaţilor administraţiei publice locale;
Crearea de locuri de muncă bine plătite;
Oportunităţi de colaborare în plan local, regional şi internaţional pentru dezvoltarea activităţilor de turism;
Existenţa unei Strategii de dezvoltare durabilă a oraşului Slănic Moldova pe perioada 2010-2020;
Existenţa unei certificări a activităţilor Primariei Slănic Moldova în conformitate cu SR EN ISO 9001:2008 si SR EN ISO 14001:2009;
Oportunitati ridicate de a investi in sectorul energiilor regenerabile – Slănic Moldova a fost declarată localitate pilot pentru obţinerea independenţei energetice;
Stabilitate politică ce permite adoptarea facilă a hotărârilor de consiliu local;
Seriozitate, profesionalism şi experienţă ridicată în actul de guvernare locală a echipei din cadrul primariei Slănic Moldova;
Deschiderea conducerii instituţiei pentru colaborare în diverse domenii;
Oportunităţi de investiţii în sectorul turistic;
Posibilitatea incheierii unor parteneriate publice-private cu administratia publica locală
Interes crescut al administraţiei publice locale pentru atragerea investitorilor puternici;

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *