PRIMARIA IASI

PRIMARIA IASI
Adresa/Address: B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 11
Localitatea/City: Iasi
Judetul/County: Iasi
Tara/Country: Romania
Cod postal/Zip Code: 700064
Telefon/Phone: 0232-267621
Fax: 0232-211200
Site Web/Website: http://www.primaria-iasi.ro www.curierul-iasi.ro 
Adresa de e-mail/Email Address:

Site-ul oficial al Primariei

Informatii Primarie

Satelor aflate in administratia primariei:  
Suprafata Totala: 9391 ha
Suprafata Intravilan: 7112 ha
Suprafata Extravilan: 2279 ha
Populatie: 309631
Gospodarii: 100310
Numar locuinte: 114181
Numar gradinite: 49
Numar scoli: 28
Numar licee: 36
Numar universitati: 12
Asezarea geografica:

Municipiul Iaşi este reşedinţa judeţului Iaşi şi principalul centru urban din nord-estul României, fiind şi un centru universitar de prestigiu.

Activitati specifice zonei:  
Principalele activitati economice: Distribuţia domeniilor de activitate din Municipiul Iaşi este în general corelată din punct de vedere al numărului de salariaţi, al cifrei de afaceri totale şi al numărului de firme active. Cele mai cuprinzătoare domenii sunt Comerţul, Industria şi Serviciile, urmate de Construcţii. La polul opus se situează Agricultura, terenurile din zonele limitrofe Municipiului deservind din ce în ce mai mult sectorul imobiliar şi celui industrial.
Pol de Creştere naţional, Municipiul Iaşi şi arealul metropolitan reprezintă un centru economic important al României, marcat de o efervescenţă a dezvoltării economice. Investiţii importante s-au realizat în domeniul farmaceutic (există o tradiţie în acest domeniu – firma Antibiotice), în industria IT, textilă, alimentară şi a mobilei.
Dacă agricultura nu mai este de mult timp în top, iar industria se află într-un amplu proces de metamorfoză (dispariţia marilor capacităţi industriale şi apariţia unor firme de gabarit mai mic, flexibile), serviciile, comerţul şi industria IT au cunoscut un trend crescător. De altfel, sectorul comercial a explodat în ultima perioadă, realizându-se numeroase investiţii ale unor lanţuri de supermarketuri internaţionale ( Kaufland, Carrefour, Selgros, Billa, Era, Dedeman, Practiker etc., investiţii în valoare de peste 200 mil. Euro) sau mall-uri (în 2012 s-a deschis ansamblul urbanistic Palas care cuprinde cel mai mare complex comercial din zona Moldovei). Sute de milioane de euro au fost investiţi în proiecte de infrastructură şi imobiliare de amploare (Green Park, Copou Bellevue, Dream Village, Palas etc.), proiecte care au schimbat şi care vor schimba radical arhitectura oraşului.
Municipiul Iaşi este un centru universitar şi academic de tradiţie – prima universitate din România „Universitatea Al. I. Cuza” şi locul II în ţară după numărul de studenţi, de aceea principala bogăţie o reprezintă resursele umane. Municipiul Iaşi a cunoscut, în perioada anterioară crizei economice, un mediu de afaceri dinamic şi o dezvoltare accelerată a numărului de întreprinderi mici şi mijlocii care activează în diverse sfere de activitate (servicii, comerţ, industrie, IT, etc.). Înfiinţarea Parcului ştiinţific şi tehnologic „Tehnopolis” Iaşi şi folosirea resurselor umane locale cu un înalt grad de pregătire şi calificare, pot reprezenta stimulii creşterii competitivităţii economice din municipiul Iaşi prin dezvoltarea unor industrii noi, creative şi nepoluante şi servicii bazate pe cunoaştere (drept dovadă fiind dinamica accentuată a numărului de firme active în domeniul High Tech), toate aceste aspecte conducând la dezvoltarea transferului tehnologic, a cercetării şi inovării şi a dezvoltării centrelor de excelenţă.
Întărirea rolului regional de furnizor de servicii sociale pe care Municipiul Iaşi îl deţine în prezent este un obiectiv important de urmat în următoarea perioadă, dovadă stau şi numeroasele proiecte care susţin acest obiectiv.
Dacă demararea lucrărilor la şoseaua ocolitoare a Municipiului Iaşi şi demararea unor proiecte privind modernizarea de drumuri judeţene şi locale (prin POR Axa 2, ex DJ 248) reprezintă un suflu pozitiv în vederea dezvoltării infrastructurii de transport, întârzierea lucrărilor de extindere şi modernizare a Aeroportului Internaţional Iaşi (principala poartă de acces în zonă) şi amânarea realizării autostrăzii V-E (Târgu Mureş – Iaşi) împiedică desăvârşirea dezideratului de interoperabilitate în transporturi. O provocare pentru municipiu o constituie fosta platformă industrială, care în prezent se află în plin proces de metamorfoză, construcţiile, comerţul şi serviciile luând locul coloşilor industriali precum Nicolina, Terom, Fortus etc. Astfel, prin acest schimb de forţe, sectorul terţiar reprezentat de comerţ şi servicii a câştigat teren în detrimentul sectorului secundar, în general şi în detrimentul producţiei, în special.
Din sectoarele forţei de muncă active din Municipiul Iaşi, se pot sublinia anumite valorii medii din diverse sectoare de activitate economică:
Agricultură, silvicultură şi pescuit -166 salariaţi
Industria extractivă – 45 salariaţi
Industria prelucrătoare -16658 salariaţi
Furnizarea energiei electriec şi termice, gaze, apă caldă şi aer conditţionat – 1593 salariaţi
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare – 3041 salariaţi
Subtotal industrie -21337 salariati
Construcţii – 8255 salariaţi
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 20902 salariaţi
Transport şi depozitare – 5882 salariaţi
Hoteluri şi restaurante – 2542 salariati
Informaţii şi comunicaţii – 2696 salariaţi
Intermedieri financiare şi asigurări – 2022 salariaţi
Tranzacţii imobiliare – 1142 salariati
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 2685 salariati
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport – 3759 salariaţi
Administraţie publică, apărare, asigurări sociale din sistemul public – 4141 salariaţi
Învăţământ – 11540 salariaţi
Sănătate şi asistenţă socială – 11540 salariaţi
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative – 1709 salariaţi
Alte activităţi ale economiei naţionale – 1213 salariaţi
Numărul total de salariaţi 102201
Un sector activ aparte este sectorul de sănătate, unde populaţia ocupată variază ca număr în funcţie de diversele specializări:
Medici proprietate publică – 2123
Medici proprietate privată – 264
Stomatologi proprietate publică – 93
Stomatologi proprietate privată – 274
Farmacişti proprietate publică – 39
Farmacişti proprietate privată – 476
Personal mediu sanitar proprietate publică – 4427
Personal sanitar mediu proprietate privată – 833
Total personal medical – 8529
Analizând evoluţia principalilor indicatori economico sociali în anii 2010 şi 2011 se pot observa unele particularităţi ale judeţului Iaşi faţă de media pe ţară astfel:
– indicii de creştere a producţiei industriale (pe baza producţiei fizice) şi a cifrei de afaceri din industrie, pentru judeţul Iaşi, sunt superiori mediilor pe ţară, cel mai probabil din cauza bazelor mai mici de comparaţie (din anul anterior);
– de asemenea, indicii de creştere a exporturilor au fost mai mari faţă de indicii importurilor, atât pe total ţară cât şi pentru judeţul Iaşi; cu toate acestea, soldul operaţiunilor de comerţ exterior (exporturi – importuri) rămân în continuare negative, înregistrând chiar o uşoară creştere în 2011 faţă de 2010 (în ambele situaţii);
– efectivul salariaţilor din economie prezintă unele creşteri în decembrie 2011 comparativ cu 2010; pe total ţară s-au înregistrat creşteri la toate cele 3 mari grupe de activităţi, în timp ce la judeţul Iaşi au avut scăderi la primele 2 sectoare (agricultură/ industrie + construcţii), iar la comerţ + servicii, creşterile au fost superioare mediei pe ţară;
– la câştiguri salariale medii (brute şi nete), tendinţele au fost destul de apropiate (decembrie 2011 /decembrie 2010), judeţul Iaşi înregistrând creşteri comparabile cu media naţională; se menţine însă şi în 2011 un nivel mai mic al salariilor din judeţul Iaşi comparativ cu media pe ţară (în minus cu cca. 10 puncte procentuale);
– numărul şomerilor înregistraţi şi rata şomajului (decembrie/decembrie) prezintă tendinţe de scădere, atât pe total ţară cât şi în judeţul Iaşi, procentele (-) la ambii indicatori fiind destul de apropiate;
– la fel, numărul mediu de pensionari (Asigurări sociale de stat) din trim IV. a manifestat o uşoară tendinţă de scădere, (2011/2010), în timp ce pensia media lunară a crescut cu aproximativ 4,5% (atât în România, cât şi în judeţul Iaşi);
– numărul autorizaţiilor eliberate pentru construirea de clădiri rezidenţiale a scăzut în 2011 faţă de 2010, reducerea fiind însă mai accentuată în judeţul Iaşi faţă de media pe ţară;
– numărul locuinţelor date în folosinţă în anul 2011 a scăzut comparativ cu 2010, reducerea fiind mai severă în judeţul Iaşi faţă de media pe ţară, îndeosebi în municipii şi oraşe.
– în ceea ce priveşte principalele fenomene demografice, în anul 2011 faţă de 2010 au scăzut atât naşterile, cât şi decesele (pe total ţară şi în judeţul Iaşi); sporul natural însă a evoluat diferit, la nivelul României înregistrându-se un spor natural negativ (în creştere), iar la judeţul Iaşi sporul natural a fost pozitiv ( în scădere).

Obiective turistice locale: Un impresionant patrimoniu cultural transformă Iaşul într-un muzeu în aer liber. Nucleul religios al acestui patrimoniu, reprezentat de peste 70 de biserici dă forţă mărcii de centru al pelerinajului ortodox internaţional pe care Iaşul şi-o asumă în fiecare an de Sărbătoarea Sfintei Cuvioasa Paraschiva. La Iaşi „fiecare piatră vorbeşte de trecut” şi aşa cum spunea Nicolae Iorga, oraşul este „prin sine însuşi un muzeu naţional”
Biserici şi mănăstiri:
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Aici se află racla cu Moştele Sfintei Cuvioase Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei la a cărei sărbătoare pe 14 octombrie, vin sute de mii de pelerini at%2
Evenimente locale:  
Facilitati oferite investitorilor: REŢEAUA DE CĂI AERIENE – AEROPORTURI
Aeroportul Municipiului laşi este cel mai vechi din România, fiind înfiinţat în anul 1926. Este amplasat la 8 km Nord de Iaşi, pe teritoriul administrativ al comunei Aroneanu, la o altitudine de 120 m şi este destinat traficului aerian intern şi traficului aerian extern de pasageri. Aeroportul dispune de: aerogara de pasageri, bloc tehnic, turn de dirijare şi control trafic, reţea electrică, termică şi gospogărie de apă, utilităţi, drumuri de acces. Principalele curse interne sunt către Bucureşti, Timişoara, Cluj, Suceava. Companiile care deservesc călătorii sunt: Tarom, Carpat Air, Austria Air Lines.
Din păcate, Aeroportul Internaţional Iaşi nu dispune în prezent de infrastrucutră necesară pentru a face faţă noilor cerinţe impuse de evoluţia dezvoltării economico-sociale.
SITUAŢIA TRAFICULUI ŞI A INFRASTRUCTURII ÎN MUNICIPIU
Pentru a asigura o fluenţă a traficului şi implicit pentru descongestionarea circulaţiei în interiorul municipiului s-au luat, în ultimii ani, următoarele măsuri:
– modernizarea a unui număr de 125 de străzi din municipiul Iaşi, în perioada 2007-2011, finanţare din buget local şi credite externe;
– implementarea proiectului european Dezvoltare reţea rutieră în zona culturală, istorică şi turistică în perioada 2010 -2012 (obiective: modernizarea a 16 străzi din zona centrală a oraşului, crearea de piste pentru biciclişti, amenajarea a 20.000 mp spaţii verzi, reabilitarea liniei de tramvai);
– implementarea proiectului european Axa de dezvoltare Nord Sud Pasaj Octav Bancilă în perioada 2010-2013 (obiective : pasaj suprateran de transport peste calea ferată, modernizarea a unui număr de 10 străzi);
– implementarea proiectului european Dezvoltarea axei de transport Est-Vest în municipiul Iaşi în perioada 2010-2012 (obiective : Pasaj subteran Mihai Eminescu, reabilitarea liniei de tramvai, modernizare străzi, piste pentru biciclişti);
– implementarea proiectului Dezvoltare şi reabilitare arteră funcţională Sud în perioada 2011-2014 (obiective: reabilitarea căii de rulare tramvai, aproximativ 8,2 km, reabilitarea pasajului suprateran Nicolina, reabilitarea infrastructurii rutiere pentru Strada Nicolina – Şoseaua Nicolina);
– implementarea proiectului Creşterea accesibilităţii spre zona centrală economică şi comercială a Polului de Creştere Iaşi în perioada 2011-2014 (obiective: modernizarea a 11 străzi, amenajare parcări);
– s-au finalizat parţial lucrările la şoseaua ocolitoare a Municipiului Iaşi şi redirijarea traficului de tranzit evitând astfel supraaglomerarea prin combinarea cu traficul local la traversarea municipiului.
TRANSPORTUL FEROVIAR
Infrastructura căii ferate în zona metropolitană Iaşi este bine dezvoltată (linie simplă şi dublă cu ecartament normal, linie simplă încălecată cu ecartament normal şi ecartament larg) cu un număr considerabil de km (285,016 km la nivel de judeţ), electrificată în cea mai mare parte şi care face legătura între România şi ţările foste CSI. Gara Mare Iaşi, trecută printr-un amplu proces de reabilitare şi modernizare este principala poartă feroviară a Zonei Metropolitane Iaşi care asigură accesul înspre/ dinspre oraşele importante ale ţării.
TELECOMUNICAŢI
Reţelele de intercomunicaţie existente sunt realizate cu linii aeriene, cabluri din cupru şi fibră optică. Pe teritoriul municipiului laşi funcţionează toţi operatorii privaţi de telefonie care au apărut pe piaţă după anul 1990. În mai multe parcuri din centrul oraşului dar şi în cele din cartierele Nicolina şi Alexandru cel Bun, ieşenii beneficiază de servicii de internet wireless.
ÎNFIINŢAREA PARCULUI ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNOLOGIC „TEHNOPOLIS” IAŞI.
CLUSTERE ECONOMICE, CONSTITUIREA POLULUI NAŢIONAL DE COMPETITIVITATE CREATIVE ROMÂNIA
Următoarele organizaţii au decis, ca membrii fondatori, înfiinţarea polului de competitivitate Iaşi:
Asociatia Produc
ătorilor din Industriile Creative (APIC) – 18 membri din care 15 sunt IMM-uri,
Romanian Advertising and Media Association (RAMA) – 16 membri din care 15 sunt IMM-uri,
Asociaţia Future în Textiles (FIT) – 81 de membri din care 12 sunt IMM-uri,
Primăria Municipiului Iaş,
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi
OBIECTIVELE CLUSTERULUI
Armonizarea şi reprezentarea intereselor întreprinderilor şi instituţiilor participante;
Crearea şi comercializarea unor produse şi servicii inovative din domeniul industriilor creative;
Creşterea competitivităţii economice prin investiţii tangibile şi intangibile, finanţate din resurse proprii sau din fonduri naţionale sau comunitare;
Stabilirea pe baza unor studii de marketing a unor obiective comune de dezvoltare în domeniul industriilor creative;
Participarea cu standuri comune la târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale;
Perfecţionarea profesională a managerilor şi a angajaţilor prin cursuri organizate de formatori certificaţi sau cu experienţă dovedită în acest domeniu;
Constituirea unei baze de date şi know-how comune, cu protejarea corespunzătoare a proprietăţii intelectuale;
Colaborare cu instituţiile de cercetare şi inovare şi cu instituţiile de învăţământ profesional, mediu şi superior, în vederea adaptării programelor de învăţământ la cerinţele prezente şi de perspectivă ale pieţei muncii;
Colaborarea cu autorităţile publice locale, regionale şi centrale în vederea asigurării unei dezvoltări durabile a zonei;
Colaborare cu alte clustere din ţară şi din străinătate în vederea realizării unor parteneriate strategice.
Patrimoniul natural al Municipiului Iaşi
Municipiul Iaşi este situat în Câmpia Moldovei, la contactul cu Podişul Central Moldovenesc. Prezenţa rocilor sedimentare şi influenţa agenţilor externi au determinat apariţia unui relief colinar la nord de Valea râului Bahlui care străbate oraşul, iar la sud a unor dealuri şi platouri mai impunătoare aparţinând Coastei Iaşilor: Breazu (204 m), Şorogari (202 m), Aroneanu (218m), Galata (185 m), Cetăţuia (130 m), Miroslava (183 m), Păun (404 m ). Privit în ansamblu, relieful are aspectul unui larg amfiteatru natural.
Municipiul Iaşi are o suprafaţă totală cu spaţii verzi de 660 ha (nu au fost incluse terenurile cu destinaţie forestieră (pădurea Galata, Breazu, Cetăţuia, Ciric, Ţicău etc) conform Anuarului Statistic al Rom�niei din anul 2000. Suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este de cca. 20,6 mp.
Grădina Botanică a fost înfiinţată la Iaşi în anul 1856, sub organizarea medicului şi naturalistului Anastasie Fătu. Suprafaţa actuală este de aproape 100 ha şi cuprinde cca 2000 specii de arbori şi arbuşti. Este cea mai mare grădină botanică din ţară.
Parcul Copou – amenajat în anul 1834 prin decizia luată de către domnitorul Mihail Sturdza, fiind prima grădină publică din Iaşi.
Rezervaţia paleontologică Repedea (Bucium) este amplasată în apropierea Releului de televiziune pe dealul Repedea
Parcul Expoziţie
P
ădurea Breazu
Zona de agrement Ciric cuprinde Lacurile Ciric I şi Ciric II şi Pădurea Ciric.
Proiectele municipalităţii pentru protejarea mediului
„Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Iaşi în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice în alimentarea cu căldură urbană”, proiect semnat în anul 2010 cu o valoare totală de 253.279.177 lei
Obiectivele generale ale proiectului sunt: reducerea impactului negativ asupra mediului şi atenuarea efectelor schimbărilor climatice cauzate de sistemul de încălzire urbană şi asigurarea conformării până în 2015 cu cerinţele Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, încadrarea în normele europene privind emisia de gaze, creşterea randamentelor tehnice şi economice a principalelor echipamente, reducerea preţului de producţie a Gcal, creşterea numărului de consumatori.
Managementul integrat al deşeurilor în Municipiul Iaşi”
Municipiul Iaşi a implementat în perioada 26.10.2006 şi 30.06.2011 proiectul „Managementul integrat al deşeurilor” motivat de necesitatea realizării unei staţii de tratare deşeuri menajere, care să deservească întreaga zonă urbană şi localităţile învecinate conform normelor europene de protecţia mediului. În cadrul acestui proiect s-au realizat depozitul de deşeuri Ţuţora (50 ha), staţia de sortare şi compost cu o capacitate de 10.500t/an, s-au achiziţionat 3740 containere, 1060 eurocontainere, 10 autogunoiere compactoare, 600 coşuri stradale, 1 compactor, 1 buldzer.
Având în vedere că perioada de implementare s-a stabilit până la data 30.06.2011 şi motivat de lipsa finanţării de la bugetul de stat prin Ministerul Mediului şi Pădurilor, s-au transferat lucrările rămase de executat către Consiliul Judeţean Iaşi. Acesta are pozibilitatea de a continua investiţia prin proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Iaşi, fiind beneficiar al aplicaţiei de finanţare pe POS Mediu, axa 2.
Campania „Locul deşeurilor nu este în casă. Trimite-le la plimbare!” privind colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice DEEE-uri, realizată în parteneriat cu SC Salubris SA şi Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec, în datele 6 octombrie 2012 şi 15 decembrie 2012. Au fost colectate în cadrul campaniei 16447 kg deşeuri de echipamante electrice şi electronice şi s-a înfiinţat un Centru de Colectare pentru DEEE în strada Rampei nr 3.
Patrula de reciclare, proiect realizat de RoRec în parteneriat cu Primăria Iaşi şi Inspectoratul Şcolar Judeţean al cărui scop a fost colectarea şi reciclarea DEEE în unităţile de învăţământ, pentru a contribui la atingerea obiectivelor cantitative impuse de normele europene, anume de 4 kilograme/locuitor anual.
Participarea la Competiţia „Oraşul Reciclării” alături de încă 20 de oraşe.
Oraşul Iaşi a răspuns pozitiv la acţiunile de protecţie a mediului propuse de organizaţia non-guvernamentală World Wide Fund for Nature (WWF), cunoscută la nivel mondial pentru conservarea naturii şi restaurarea ecologică a mediului natural. Pe 16 martie 2012 oraşul Iaşi a participat la competiţia Capitala Earth Hour România. S-au strâns aproximativ 2, 3 tone deşeuri din plastic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *