PRIMARIA ANINA

PRIMARIA ANINA
Adresa/Address: Sfânta Varvara, nr. 49
Localitatea/City: Anina
Judetul/County: Caras-Severin
Tara/Country: Romania
Cod postal/Zip Code: 325100
Telefon/Phone: 0255-240115
Fax: 0255-240115
Site Web/Website: http://www.anina.ro 
Adresa de e-mail/Email Address:

Site-ul oficial al Primariei

Evenimente

  De vânzare sau închiriere, pentru investitori  (2008-07-01 – 2008-07-01)
  ZILELE ANINEI  (2007-05-20 – 2007-05-21)

Informatii Primarie

Satelor aflate in administratia primariei:  
Suprafata Totala: 14705 ha
Suprafata Intravilan: 6870 ha
Suprafata Extravilan: 7764 ha
Populatie: 9172
Gospodarii: 3695
Numar locuinte: 4736
Numar gradinite: 6
Numar scoli: 7
Numar licee: 1
Numar universitati:  
Asezarea geografica:

Oraşul Anina este aşezat în munţii împăduriţi cu acelaşi nume, munţi ce reprezintă extensia sudică a Carpaţilor Occidentali, în Banatul românesc, având coordonatele 45°2&
39;30&
39;&
39; latitudine nordică şi 21°53&
39;20&
39;&
39; longitudine estică, în judeţul Caraş-Severin
Altitudinea medie a aşezării este de +645 m iar cea minimă este de +556 m şi se află în apropierea gării
Localitatea este străbătută de către drumul naţional DN 58 care leagă municipiul Reşiţa, capitala judeţului, de drumul naţional DN 57B deviat, drum care face le­gătura dintre Oraviţa şi Bozovici, cu care se intersectează în Valea Morii, la podul Crivinei. Din această şosea, DN 58, la Steierdorf se bifurcă vechiul drum de legătură cu Oraviţa, până la sanatoriul Marila, drumul judeţean DJ 572 B
Oraşul Anina este legat de Oraviţa prin cea mai veche cale ferată montană din ţară, denumită şi Semmeringul Bănăţean datorită asemănării din punct de vedere al dificultăţilor constructive cu calea ferată austriacă de la Semmering. Această cale ferată montană are o lungime de 33,8 km, o diferenţă de nivel de 338 m, 14 tunele şi 10 viaducte, fiind parcursă în prezent în aproximativ 2 ore
Oraşul Anina se află la circa 30 km, pe DN 58, de municipiul Reşiţa, reşedinţa şi centrul administrativ al judeţului, la 29 km, pe DN 57B, de Oraviţa şi la 25 km, pe DN 57B, de Bozovici

Activitati specifice zonei: Prelucrarea lemnului
Silvicultură
Principalele activitati economice: Servicii
Industria textilă
Minerit
Obiective turistice locale: Calea ferată Anina-Oraviţa
Cabana şi Lacul Mărghitaş
Lacul Buhui
Lacul Miniş
Incinta vechilor exploatări miniere
Turismul la Anina trebuie gândit ca un „turism integrat” în turismul Banatului Montan
Ca oportunităţi turistice ale zonei Anina, trebuie menţionate neapărat: fostele incinte miniere, Cheile Minişului, Valea Almăjului, Cheile Ceraşului, Munţii Semenic, Cheile Nerei – Beuşniţa, Valea Cernei, Clisura Dunării, formaţiunile carstice
Oportunităţile oferite de relief şi climă pentru practicarea sporturilor de iarnă, silvicultura şi agricultura montanistică, cuprinse în Parcuri Naţionale
O altă oportunitate specifică zonei este posibilitatea parcurgerii unor trasee turistice în circuite mai largi sau mai restrânse şi posibilitatea de a alcătui aceste trasee în funcţie de opţiunea turismului
Se pot pune în valoare activităţi ale modului de viaţă tradiţional: modul de locuire, meşteşugurile, creşterea animalelor, cultivarea terenului, obiceiuri şi tradiţii multiculturale
Evenimente locale:

În luna februarie a fiecărui an are loc balul de Făşang
În 20-21 mai se sărbătoresc Zilele Aninei
De Sfinţii Constantin şi Elena este Ruga Aninei – prilejuită de sărbătorirea hramului catedralei ortodoxe din Anina
În luna iunie se sărbătoreşte Hramul Bisericii Romano-catolice din Steierdorf, renumitul Kirchweihe, având loc şi o paradă a portului popular german
În 20 iulie, de Sfântul Ilie este Hramul Bisericii Ortodoxe Anina II – Steierdorf
În luna octombrie are loc Decada Culturii Germane în Banatul Montan şi Festivalul Fanfarelor din Banat

Facilitati oferite investitorilor: Terenuri şi construcţii provenite de la fostele unităţi miniere (aproximativ 14 ha)
Terenuri şi construcţii provenite de la fosta centrală termoelectrică Anina şi de la organizarea de şantier a acesteia
Alte terenuri şi platforme situate pe fostele halde de steril ale exploatărilor miniere

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *