PRIMARIA MACESU DE JOS

PRIMARIA MACESU DE JOS
Adresa/Address:

Acad. Ştefan Berceanu, nr.12 Localitatea/City: Macesu de Jos Judetul/County: Dolj Tara/Country: Romania Cod postal/Zip Code: 207370 Telefon/Phone: 0251-354507, 354755 Fax: 0251-354755, 354507 Site Web/Website: http://www.primariamacesudejos.ro Adresa de e-mail/Email Address:

Site-ul oficial al Primariei

Informatii Primarie

Satelor aflate in administratia primariei: Măceşu de Jos, Săpata
Suprafata Totala: 5500 ha
Suprafata Intravilan: 300 ha
Suprafata Extravilan: 5200 ha
Populatie: 1600
Gospodarii: 750
Numar locuinte: 750
Numar gradinite: 2
Numar scoli: 2
Numar licee:
Numar universitati:
Asezarea geografica: Comuna Măceşu de Jos este situată în sudul României şi judeţului Dolj
Pe malul Dunării la 5 km distanţă de fluviu
Pe DN 55 A Bechet-Calafat
La 70 km est de Calafat şi la 25 km vest de Bechet
Vecini:
Sud fluviul Dunărea
Vest comuna Cârna
Nord comuna Măceşu de Sus
Est sat Nedeia comuna Gighera
Activitati specifice zonei: Agricultură
Zootehnie
Pescuit şi vânătoare
Principalele activitati economice: Cultura cerealelor şi plantelor tehnice
Creşterea animalelor
Pescuit
Prestări servicii: comerţ şi produse panificaţieComuna Macesu de Jos este situata in lunca Dunarii si are terenuri de cea mai buna calitate, ce se preteaza la culturi diverse de la cereale si plante tehnice, la cultura vitei de vie, pomicultura, cultura orezului.
Exista traditii in toate aceste culturi dovada fiind faptul ca Macesu de Jos are suprafata  insemnata amenajata pentru cultura orezului, Orezaria nu este folosita pentru cultura pentru care a fost proiectata datorita lipsei surselor financiare, stiut fiind ca orezul este rentabil dar cere si o sustinere financiara corespunzatoare.Proprietarii de terenuri orizicole ar fi de acord cu comasarea acestor terenuri, pentru a fi folosite eficient si a da un profit pe masura, in eventualitatea gasirii unui investitor interesat.
Dovezile faptului ca proprietarii de terenuri sunt interesati de comasarea suprafetelor ce le detin, sunt cele cele trei asociatii cu profil agricol ce -si desfasoara activitatea la nivel comunal SC Farms, Cit. SA, SC Agromec SA. care cultiva cea mai mare parte din cele 5097 Ha agricol situat in extravilanul localitatii.
Forta de munca ocupata in agricultura este imbatrinita; lucrarile pe suprafetele de pamint din gospodariile populatiei sunt realizate cu ajutorul copiilor si nepotilor ce locuiesc la oras si vin la sfirsit de saptamina sa-si ajute parintii, in asociere cu terte persoane inrudite sau nu.
Majoritatea populatiei active lucreaza suprafete mici de pamant intre 0,5 – 3 ha.
Obiective turistice locale: Monument istoric – Biserica Sf. Nicolae, Măceşu de Jos
Monument arhitectural – Spiritualul – Aşezământ Brâncovenesc Măceşu de Jos
Agroturism pe fluviul Dunăre 51 km
Evenimente locale: Târgul comunal săptămânal în fiecare zi de miercuri
Facilitati oferite investitorilor:  Amenajare cămin pentru bătrâni în spitalul Măceşu
2000 ha în Lunca Dunării, pentru concesionare, arendare, cumpărare
Construcţii zootehnice pentru reactivare

PRIMARIA MALU MARE

PRIMARIA MALU MARE
Adresa/Address:

Bechetului Localitatea/City: Malu Mare Judetul/County: Dolj Tara/Country: Romania Cod postal/Zip Code: 207365 Telefon/Phone: 0251-446145 Fax: 0251-446145, 446065 Site Web/Website: Adresa de e-mail/Email Address:

Informatii Primarie

Satelor aflate in administratia primariei: Malu Mare, Preajba
Suprafata Totala: 2349 ha
Suprafata Intravilan: 1570 ha
Suprafata Extravilan: 779 ha
Populatie: 3210
Gospodarii: 1292
Numar locuinte: 1292
Numar gradinite: 2
Numar scoli: 2
Numar licee: 1
Numar universitati:
Asezarea geografica: Localitatea se află situată la 10 km sud de municipiul Craiova
Pe partea stângă a râului Jiu
În partea de sud a Craiovei

Se afla la doar cativa km fata de capitala judetului, pe directia sud-est.
Se afla la o distanta de 180 Km fata de capitala Romaniei.

Comuna Malu Mare este asezata in partea vestica a Campiei Romane, in sectorul numit Campia Olteniei. Comuna este asezata in extremitatea nord-vestica a Campiei Romanatilor la o altitudine de 91 m. La nivel local, comuna este asezata in lunca Jiului.

Activitati specifice zonei: Agricultură
Zootehnie
Piscicultură
Industrie
Meşteşug în lemn
Principalele activitati economice: Exploataţie balastieră
Comerţ
Mica industrie
Depozitare/preambalare substanţe fitosanitare
Patiserie
Utilaje întreţinere drumuri
Obiective turistice locale: Han – Stan Jianu – Preajba
Biserica Preajba
Lunca Jiului Malu Mare
Hotel Lotus
Lacurile Preajba
Evenimente locale: Anual, Ziua localităţii – 6 iunie
Facilitati oferite investitorilor: Infrastructură
Se pot face investiţii industriale, economice şi comerciale

PRIMARIA MACESU DE SUS

 

Primaria Comunei Macesu de Sus
Primaria Comunei Macesu de Sus
Adresa/Address:
Localitatea/City: Macesu de Sus
Judetul/County: Dolj
Tara/Country: Romania
Cod postal/Zip Code: 207375
Telefon/Phone: 0251-354191,354190, 354225
Fax: 0251-354191, 354225
Site Web/Website: http://comunamacesudesus.ro
Adresa de e-mail/Email Address:

 

Informatii Primarie

 Siteul primariei

Satelor aflate in administratia primariei:
Suprafata Totala:  3.550,48 ha
Suprafata Intravilan:  165,2 ha
Suprafata Extravilan:  3385,22 ha
Populatie:  1.439
Gospodarii:  780
Numar locuinte:
Numar gradinite:
Numar scoli:
Numar licee:
Numar universitati:
Asezarea geografica:  Localitatea Măceşu de Sus s-a format şi dezvoltat în sud-estul Câmpiei Desnăţuiului, la o distanţă de aproximativ 51 km de municipiul Craiova. Strict din punct de vedere al aşezării, comuna este situată în sudul ţării, aproape de Dunăre, la circa 15 km în linie dreaptă, şi foarte departe de graniţa de nord. Limitele administrative o delimitează la nord de comunele Barca şi Valea Standului, la est de Gângiova, la sud de Măceşu de Jos, iar la vest de Goicea.In prezent, localitatea este legată de reşedinţa judeţului Dolj, municipiul Craiova, printr-o şosea asfaltată (drumul comunal DC 3 Măceşu de Sus-Goicea şi apoi drumul judeţean DJ 561 Goicea-Segarcea-Craiova). Legătura cu Măceşu de Jos se face tot pe un alt tronson al drumului comunal DC 3, recent asfaltat, iar cu Gângiova pe drumul comunal DC 49, care este pietruit.În momentul de faţă, teritoriul administrativ al comunei Măceşu de Sus, înscris în coordonatele geografice 43,92° (43°55’14”) latitudine nordică şi 23,7° (23°42′) longitudine estică, ocupă o suprafaţă de 3.550,48 ha, din care 3385,22 ha teren extravilan şi 165,2 ha teren intravilan, pe care sunt edificate 780 case de locuit şi anex gospodăreşti. La momentul documentării noastre, comuna avea populaţie de 1.439 locuitori.Relativ la organizarea teritorială a localităţii, remarcăm aşezarea pe şoseaua principală a primăriei, şcolii generale, bisericii, postului de poliţie, grădiniţei, dispensarului medical uman şi a celui veterinar.
În geografia vieţii culturale se remarcă existenţa unui cămin cultural şi a unei biblioteci cu circa 5.000 volume.
Activitati specifice zonei: Agricultură
Zootehnie
Pescuit şi vânătoare
Principalele activitati economice: Cultura cerealelor şi plantelor tehnice
Creşterea animalelor
Pescuit
Prestări servicii: comerţ şi produse panificaţie
Obiective turistice locale: Monument istoric – Biserica Sf. Nicolae, Măceşu de Jos
Monument arhitectural – Spiritualul – Aşezământ Brâncovenesc Măceşu de Jos
Agroturism pe fluviul Dunăre 51 km
Evenimente locale: Târgul comunal săptămânal în fiecare zi de miercuri
Facilitati oferite investitorilor: Amenajare cămin pentru bătrâni în spitalul Măceşu
2000 ha în Lunca Dunării, pentru concesionare, arendare, cumpărare
Construcţii zootehnice pentru reactivare
Istoricul comunei
Tradiţia orală susţine că satul a luat fiinţă în această locaţie care, pe vremea aceea, aproximativ cu 25 de ani înainte de domnia lui Mihai Viteazul, era împrejmuită cu păduri şi, de-a lungul văii, pe coastele dinspre miazăzi şi miazănoapte, creşteau nişte arbuşti, denumiţi măceşi.Mărturiile orale sunt confirmate de un hrisov domnesc din 28 octombrie 1568, al lui Alexandru Mircea Voievod, prin care confirmă banului Radu Craiovescu proprietatea asupra mai multor sate, împreună cu bălţile lor, printre care se aflau şi Măceşelul şi Măceşul Mare,„pentru că le sunt vechi şi drepte ocine de moştenire de mai înainte de aceste vremi, de la alţi domni, care au fost mai înainte de domnia mea”.
Printr-un alt hrisov domnesc, din data de 30 aprilie 1579, Mihnea Turcitul întăreşte lui Matei ban şi fiicei sale Marga, fratelui său Vâlsan şi fiilor săi Danciu şi Radu, ocine în satele „Măceaşiul şi Măceşelul şi Marmuri”, pentru că acele sate „sunt satele lor vechi şi drepte şi de moştenire”.Informaţii cu privire la abundenţa de arbuşti, denumiţi măceşi, ce creşteau pe această vale, se află şi în Dicţionarul geografic al judeţului Dolj, din anul 1892, conform căruia „Aici se găseau o mulţime de măceşi, unde un cioban îşi avea turma de oi”.Şi pentru că în mod obişnuit de orice proces de etnogeneză este legată şi o legendă, pentru comuna noastră tradiţia orală spune că primul sosit era un cioban din neamul Tătuleştilor, strămoşul familiei Mihai, acesta clădindu-şi o colibă în coasta văii, zisă azi „Brânduşa”, nume ce-l purta o oaie a sa, pe care a aşezat-o într-o groapă, din cauză că nu-şi lăsa mielul să sugă. Şi cum în groapa făcută a izvorât apă, a fost nevoit să scoată oaia şi mielul, însă a aflat astfel că locul este favorabil unei aşezări stabile, astfel că în curând au venit şi alte neamuri, din alte zone.Este mai mult ca sigur că aici au apărut primele bordeie. Treptat, primii locuitori pripăşiţi pe această vale, au început desţelenirea ei. Poziţia geografică era favorabilă înfiripării unor aşezări omeneşti, având şi caracter strategic, căci oferea noilor veniţi, în majoritate fugari din calea năvălitorilor străini, loc bun de ascuns, şi unde se puteau creşte animale şi se putea lucra în parte şi pământul, mai ales pe partea de miazănoapte, unde începea câmpia.
Cei dintâi locuitori ai acestor meleaguri au venit aici din satul mai vechi, situat în marginea luncii dunărene, Măceşu de Jos. Dunărea se revărsa de multe ori peste maluri, îneca toată regiunea, până pe actualul amplasament al şoselei Calafat-Bechet şi astfel inunda şi locuinţele oamenilor, pustiindu-le, aşa încât unii, disperaţi de prăpădul ce-l făceau puhoaiele apelor revărsate, plecau spre nord, la deal, şi se aşezau aici, în dosul dealului, unde apele niciodată nu puteau străbate. Se refugiau şi din pricina urmăritorilor pentru strângerea birurilor turceşti sau boiereşti, precum şi din cauza năvălitorilor străini, pentru că pe aici trecea drumul cel mare, care pornea de la Bechet, cunoscut ca port încă de pe vremea romanilor, şi urca către nordul Olteniei.Numele comunei noastre mai este menţionat şi în alte documente din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, în harta lui Schwartz (1723), ca sat părăsit, în memoriile lui Bauer, în catagrafiile din 1828, 1831, 1844 şi 1853.
Primul proprietar al satului a fost postelnicul Radu, fratele bo-ierilor Craioveşti, care l-a moştenit de la părinţii săi, conform actului de atestare.
Măceşu de Sus a fost, la început, denumită Măceşel, sat boieresc, prin aceea că toată suflarea era supusă la muncă pe pământuri ale boierilor vremii.La 1633 devine sat mănăstiresc, pentru că la acea vreme, Matei Basarab, zidind Mănăstirea Arnota din judeţul Vâlcea, care, după cum spune în actul de ctitorie, era aşezată într-un loc destul de anevoios pentru a se găsi hrană vieţuitorilor săi şi, neavând niciun venit din moşiile sale de lângă „Măceşu de Dunăre”, şi anume „Cârna” se vede nevoit să o înzestreze şi cu alte asemenea proprietăţi. Pe această moşie lucrau locuitorii satului Măceşel, care acum era divizat în două părţi: de Răsărit, care va deveni în prima jumătate a secolului al XlX-lea moşie brâncovenească, şi de Apus, ai cărei locuitori munceau pe moşia Arnota.Catagrafia anului 1828 includea satul Măceşu, împreună cu Săpata, ca fiind aşezate pe moşia banului Brâncoveanu şi pe cea a mănăstirii Arnota, cele două sate fiind locuite de 96 familii de clăcaşi (19 de frunte, 30 de mijloc, 47 de coadă), precum şi 44 de persoane „din alte orânduieli de oameni”. Clăcaşii deţineau 166 de boi, 244 vaci, 131 cai, 48 bivoli, 809 oi, 15 capre şi 27 de stupi, iar familiile nesupuse la bir 456 boi, 429 vaci, 253 cai, 105 bivoli, 1583 oi, 15 capre şi 49 stupi .În anul 1831, moşia Cârna din satul Măceşu de Sus aparţinea mănăstirii Arnota (73 de familii cu 13 feciori de muncă), iar pentru anul 1837 documentele istorice evidenţiază existenţa a două moşii în hotarul satului: una a mănăstirii Arnota, iar alta a moştenitorilor răposatului ban Brâncoveanu, aproximativ aceeaşi stare de fapt fiind evidenţiată şi de înscrisuri din 1840 şi 1845, conform cărora Măceşu de Sus era proprietatea mănăstirii Arnota, iar Măceşu de Jos aparţinea soţiei banului Brâncoveanu, având 178 de familii.

În anul 1863, odată cu secularizarea averilor mănăstireşti, ca urmare a aplicării legii adoptate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, moşia stăpânită de mănăstirea Arnota a devenit proprietatea statului.

În decursul timpului s-au grupat în aşa-zisa „vale a pârâului”, pe plaiul năpădit de măceşi, familii venite din multe părţi ale ţării.
Tradiţia orală aminteşte de neamuri de prin părţile Romanaţilor (Castranova) – familia Diaconeasa, de la Segarcea – familia Segărceanu şi familia Sârbu, din Măceşu de Jos, căruia i se mai spunea Măceşul sârbesc. Acest sat, Măceşu de Jos sau „din Vale”, cum i s-a zis dintotdeauna în limbaj popular, era alcătuit exclusiv din familii sârbeşti şi bulgăreşti.

În testamentul Banului Grigore Basarab Brâncoveanu, prin care se consacră parte din moşiile sale în scopul întreţinerii Spitalului din Bucureşti, zis „Brâncovenesc” citim că, printre alte moşii, ca aceea din Dăbulenii Romanaţilor, Nedeia, Nedeiţa, sau cea din Cernăteşti, din nordul judeţului Dolj, se mai oferă şi moşia brâncovenească din Măceşul sârbesc, precum şi cea în Măceşul românesc.

Testamentul acestuia a fost imprimat în zid, cu litere chirilice, în holul Spitalului Brâncovenesc din Bucureşti, pe care preotul Nicolae Iliescu l-a descoperit pe vremea când a fost internat în acest loc, desluşindu-l în parte: „Săvârşitu-sa zidirea acestui spital s-au şi înzestrat pentru cea în toată vremea bună căutare a bolnavilor cu moşiile ce s-au deosebit din Avuturile Brâncoveneşti, şi anume moşia Dăbuleni cu toate hotarele şi căşile ce alcătuiesc trupul ei, moşia Comoşteni, cu hotarele Nedeia şi Nedeiţa şi cu toate celelate hotare şi bălţi ale ei, moşiile Măceşul sârbesc şi Măceşul românesc, cu toate hotarele lor…”.

Pentru perioada modernă, reţinem ca semnificativă înfiinţarea comunei Măceşu de Sus prin legea administrativă din 31 martie 1864, localitatea făcând parte din plăşile Balta (1864-1908), Barca (1908-1950), şi raioanele Segarcea (1950-1965) şi Băileşti (1965-1968), fiind formată din satele Măceşu de Sus, Măceşu de Mijloc (1864-1873), Măceşu de Sus (1873-1943 şi 1968 până în prezent) şi Măceşu de Sus, Satul Nou (1943-1968).

Relieful

Din punct de vedere fizico-geografic, comuna Măceşu de Sus este situată într-o zonă de şes, în extremitatea sudică a Câmpiei Segarcea, câmpie situată între văile Jiului şi Desnăţuiului, pe care le domină prin înălţimi mai mari, fiind lipsită de dune de nisip.

Din punct de vedere al caracteristicilor reliefului, Câmpia Segarcea este împărţită în două subunităţi: Câmpul Sălcuţa-Drănic şi Câmpia Măceşu .
Prima subunitate este situată în nord-estul judeţului şi are as¬pectul unui câmp foarte întins, foarte puţin fragmentat şi terminat printr-o pantă pronunţată spre sud, spre terasele Dunării. Zona este lipsită de dune de nisip, dar prezintă numeroase lacuri, unele chiar permanente.
A doua subunitate, Câmpia Măceşului, se găseşte la sud de aceasta, fiind alcătuită din terase ale Dunării, Jiului şi Desnăţuiului. întinderea mai mare a teraselor mai vechi îi dă aspectul de câmpie înaltă, iar ca urmare a lipsei dunelor netezimea iniţială a podului teraselor a rămas aproape complet neschimbată.

Ca limite teritoriale acceptate de geografi, Câmpia Măceşu este delimitată la răsărit de râul Desnăţui, la apus de râul Jiu, la nord de teritoriul administrativ al comunei Drănic, iar la sud de lunca Dunării.
Raportat la nivelul mării, localitatea se află situată la circa 50 m deasupra acesteia.

Clima

Poziţionarea comunei Măceşu de Sus în sudul ţării şi la o distanţă relativ mică de curbura lanţului muntos carpato-balcanic determină apariţia unor trăsături specifice faţă de o parte importantă a teritoriului naţional, putându-se vorbi, la modul general, de o climă mai caldă decât în nordul şi centrul ţării, şi de un continentalism mai moderat decât în jumătatea de est.

Temperatura medie anuală este 11,5 grade C, izoterma de 11 grade C trecând la aproximativ 35 km de teritoriul administrativ al comunei.

În ultimii ani se remarcă însă oscilaţii de amplitudine între minimele din zilele de iarnă , care ajung la -20 grade C şi maximele din perioada de vară, care depăşesc 40 grade C , climatul temperat ieşind astfel din tiparul său consacrat de geografi.

PRIMARIA LIPOVU

PRIMARIA LIPOVU
Adresa/Address:
Localitatea/City: Lipovu
Judetul/County: Dolj
Tara/Country: Romania
Cod postal/Zip Code: 207355
Telefon/Phone: 0251-359206
Fax: 0251-359206, 359028
Site Web/Website:
Adresa de e-mail/Email Address:

Informatii Primarie

Satelor aflate in administratia primariei: Lipovu, Lipovu de Sus
Suprafata Totala: 4076 ha
Suprafata Intravilan: 256 ha
Suprafata Extravilan: 3820 ha
Populatie: 3189
Gospodarii: 1125
Numar locuinte: 3820
Numar gradinite: 3
Numar scoli: 3
Numar licee:
Numar universitati:
Asezarea geografica: Comuna este aşezată în partea de sud a ţării
La 27 km de Municipiul Craiova

Vecini sunt: la est – comuna Cerăt, la nord-nord-est – comuna Segarcea, la nord – comuna Radovan, la vest – comuna Întorsura și la sud – comuna Giurgița.

Cele mai apropiate orașe sunt Segarcea, la distanța de 19 km, spre est și Craiova la distanța de 37 km, spre nord.

Comua Lipovu este compusă din două sate: Lipovu, sat de reședință și Lipovu de Sus.

Clima este temperat-continentală, de câmpie, cu temperatura medie anuală de 11 grade Celsius. Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 500 – 550 mm. Apele freatice se află, în medie, la 10 m.

Suprafața intravilană a comunei este de 241,85 ha cu un procent locuibil de 75 %.

Descoperirile arheologice materializate prin topoare din piatră slefuită și perforată din neolitic, vase de ceramică din neolitic, o cetate de pământ datată din anul 900 î.Hr. și alta dacică, tezaurul numismatic aflat în depozitul Muzeului de istorie al Olteniei, alte mărturii aflate, până în anul 1990, în muzeul local sunt dovezi ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri din vremuri antice.

Silvostepa ce a dominat aceste întinderi în secolul al XVI-lea a fost defrișată și cultivată. Au mai rămas 226 ha de padure în care întâlnim specii de stejar, ulm, frasin, cer, pin, brad, salcâm și altele. Suprafețele de teren arabil s-au extins în fiecare secol ajungând în anul 1910 la 5891 ha, iar în anul 2002 la 4076 ha, din care 2995 ha teren arabil, 313 ha vie, 245 ha pășuni și 523 ha neagricole. Solurile sunt cernoziomuri levigate, soluri brune aluviale, frecvent gleizate.

Activitati specifice zonei: Agricultură
Creşterea animalelor
Principalele activitati economice: Comercializarea produselor cerealiere
Comercializarea produselor provenite de la animale

Subsolul comunei evidențiează prezența unor mari depozite de nisipuri sub 3 mm, argilă, dar și gaze naturale insuficient cercetate.

Printre sate curge pârâul Desnățui care asigură, printre altele, apa pentru sistemul local de irigații. Încă două sisteme, unul județean și altul național fac posibilă irigarea suprafeței de 2048 ha.

Ocupația de bază a lipovenilor, de-a lungul timpurilor, a fost agricultura în care cultura mare de grâu, porumb, mei, orz, struguri și ulterior, floarea soarelui au fost predominante. Daca ținem cont de poziția aleasă de intâistătăori nu putem omite apicultura, dar nici prelucrarea lutului, aflat din belșug în Dealu Robului și dovedită de produsele ceramice descoperite sau fabricate în secolul trecut. Creșterea animalelor a fost o ocupație permanentă.

În anul 1932 Administratia Domeniilor Regale a pus în funcțiune o secție de fabricat țiglă care după 1962 a fost modernizată și profilată pe țiglă, cărămidă, sobincă și cahle de teracotă, în prezent conservată.

Obiective turistice locale: Ruinele Mănăstirii din satul Lipovu de Sus
Muzeul comunei Lipovu
Evenimente locale: Piaţa comunală organizată în fiecare sâmbătă a săptămânii
Facilitati oferite investitorilor: Concesionări de teren

PRIMARIA GOIESTI

PRIMARIA GOIESTI
Adresa/Address:
Localitatea/City: Goiesti
Judetul/County: Dolj
Tara/Country: Romania
Cod postal/Zip Code: 207310
Telefon/Phone: 0251-452154, 452108
Fax: 0251-452108
Site Web/Website: http://www.primariagoiesti.ro
Adresa de e-mail/Email Address:
Site-ul oficial al Primariei

Informatii Primarie

Satelor aflate in administratia primariei: Goieşti, Fîntîni, Gruiţa, Mălăeşti, Pioreşti, Adâncata, Ţandăra, Popeasa, Pometeşti, Muereni, Vladimir, Mogoşeşti, Zlătari
Suprafata Totala: 7849 ha
Suprafata Intravilan: 281 ha
Suprafata Extravilan: 7568 ha
Populatie: 3100
Gospodarii: 1436
Numar locuinte: 1450
Numar gradinite: 7
Numar scoli: 8
Numar licee:
Numar universitati:
Asezarea geografica: La nordul oraşului Craiova, de la km 13-21, pe partea stângă şi partea dreaptă a râului Amaradia, pe drumul naţional 6B Craiova-Târgu Cărbuneşti-Târgu Jiu

Este străbatută de la nord la sud de raul Amaradia pe o distanta de 6-7 km, rau care are un bazin hidrologic cu o suprafata de 879 km2 si 106 km lungime. Pe partea dreapta a râului de la nord la sud sunt așezate satele: Pometești,Popeasa, Țandăra, Adâncata, Piorești, Malăiești, iar pe partea stangă satele Muiereni, Vladimir, Goiești, Mogoșești, Fântâni, Salci.Tot aici,dincolo de drumul Muierii este satul Cruci (Gruița).

Activitati specifice zonei: Agricultură
Principalele activitati economice: Comerţ
Prestări servicii
Obiective turistice locale: Biserica ortodoxă „Înălţarea Domnului” din satul Cruci
Evenimente locale: Ziua eroilor
Fii satului – 15 septembrie, în localitatea Goieşti
Facilitati oferite investitorilor: Nisip
Teren agricol pentru împădurire

PRIMARIA GIGHERA

PRIMARIA GIGHERA
Adresa/Address:

Principală, nr. 184 Localitatea/City: Gighera Judetul/County: Dolj Tara/Country: Romania Cod postal/Zip Code: 207285 Telefon/Phone: 0251-353011 Fax: 0251-353011 Site Web/Website: Adresa de e-mail/Email Address:

Informatii Primarie

Satelor aflate in administratia primariei: Gighera, Zăval, Nedeia
Suprafata Totala: 12968 ha
Suprafata Intravilan: 682 ha
Suprafata Extravilan: 12286 ha
Populatie: 3652
Gospodarii: 1379
Numar locuinte: 1613
Numar gradinite: 3
Numar scoli: 3
Numar licee:
Numar universitati:
Asezarea geografica: Localitatea se află situată în partea de sud a judeţului Dolj, la confluenţa Jiului cu Dunărea, pe DN 55A Calafat-Bechet
65 km faţă de Municipiul Craiova
40 km faţă de oraşul Segarcea
10 km faţă de oraşul Bechet
Activitati specifice zonei: Zonă de câmpie – aşezată între două lunci – Lunca Dunării şi Lunca Jiului
Zonă cu preponderenţă agricolă şi piscicolă
Principalele activitati economice: Cultivarea pământului
Pescuit
Creşterea animalelor
Cultivarea orezului
Activităţi agro-industriale, sortarea şi uscarea orezului
Obiective turistice locale: Satul de vacanţă Zăval, aflat în circuitul turistic European
Exploatarea apelor minerale
Transformarea localităţii în staţiune balneară
Evenimente locale: Târgul de săptămână care are loc în fiecare zi de vineri în satul Zăval
Sărbătoarea Câmpenească „În pădure la Zăval”, care se desfăşoară în prima duminică din luna august a fiecărui an
Facilitati oferite investitorilor: Dezvoltarea satului de vacanţă
Amenajare heleşteu pe o suprafaţă de 62 ha în satul Ghighera

PRIMARIA FILIASI

PRIMARIA FILIASI
Adresa/Address:

B-dul Racoţeanu, nr. 160 Localitatea/City: Filiasi Judetul/County: Dolj Tara/Country: Romania Cod postal/Zip Code: 205300 Telefon/Phone: 0251-441018 Fax: 0251-441453 Site Web/Website: http://www.primaria-filiasi.ro Adresa de e-mail/Email Address:

Site-ul oficial al Primariei

Informatii Primarie

Satelor aflate in administratia primariei: Almăjel, Bâlta, Branişte, Fratoşiţa, Răcarii de Sus, Uscăci
Suprafata Totala: 9773 ha
Suprafata Intravilan: 587 ha
Suprafata Extravilan: 7404 ha
Populatie: 18697
Gospodarii: 5413
Numar locuinte: 6700
Numar gradinite: 6
Numar scoli: 3
Numar licee: 1
Numar universitati:
Asezarea geografica: Comuna este situata in partea de nord a judetului Dolj, la 30 km distanta de orasul Filiasi si la 20 km distanta de municipiul Craiova, centru administrativ si politic al judetului Dolj.Comuna este formata din urmatoarele localitati: Goiesti, centru de comuna,satele Malaesti, Pioresti, Adincata, Tandara, Popeasa, Pometesti, Muereni, Vladimir, Mogosesti, Fintin,Gruita. Suprafata comunei este de 7000ha. Drumul de acces este drumul national DN6B, ce face legatura intre comuna si celelalte localitati din judetul Dolj.
Activitati specifice zonei: Agricultură
Comerţ
Principalele activitati economice: Comerţ cu amănuntul
Obiective turistice locale: Capela Filişanu
Mânăstirea Gura Motrului
Biserica Sfântul Nicolae din oraşul Filiaşi
Evenimente locale: 3-5 mai – Zilele oraşului Filiaşi
Facilitati oferite investitorilor: Scutiri de taxe pe perioada investiţiei

PRIMARIA DOBRESTI

PRIMARIA DOBRESTI
Adresa/Address:
Localitatea/City: Dobresti
Judetul/County: Dolj
Tara/Country: Romania
Cod postal/Zip Code: 207235
Telefon/Phone: 0251-338000
Fax: 0251-338000
Site Web/Website:
Adresa de e-mail/Email Address:

Informatii Primarie

Satelor aflate in administratia primariei: Căciulăteşti, Murta, Georocel, Toceni, Dobreşti
Suprafata Totala: 5635 ha
Suprafata Intravilan: 360 ha
Suprafata Extravilan: 5275 ha
Populatie: 2485
Gospodarii: 1205
Numar locuinte: 1010
Numar gradinite: 5
Numar scoli: 5
Numar licee:
Numar universitati:
Asezarea geografica: Aceasta comuna este asezata in partea sud-estica a judetului.
Se afla la 40 Km fata de capitala judetului, pe directia sud şi 22 km Nord de Dună
Se afla la o distanta de 179 Km fata de capitala Romaniei.Comuna Dobresti este asezata in partea vestica a Campiei Romane, in sectorul numit Campia Olteniei. Comuna este asezata in partea vestica a Campiei Romanatilor la o altitudine de 75 m. La nivel local, comuna este asezata in lunca Jiului.
Activitati specifice zonei: Agricultură (sector vegetal şi animal)
Principalele activitati economice: Comerţ
Industria lemnului
Obiective turistice locale: Cetatea ,,Schitu Robaia” din anul 1400
Evenimente locale: Hramuri Bisericeşti
Târg de săptămână
Facilitati oferite investitorilor: Terenuri şi ape necesare cultivării de legume şi zarzavaturi
Bălţi pentru investiţii piscicole
Terenuri pentru agricultură

PRIMARIA COTOFENII DIN DOS

PRIMARIA COTOFENII DIN DOS
Adresa/Address: Str.Nicu Iovipale, nr. 166
Localitatea/City: Cotofenii din Dos
Judetul/County: Dolj
Tara/Country: Romania
Cod postal/Zip Code: 207210
Telefon/Phone: 0251-447089
Fax: 0251-447089
Site Web/Website:  
Adresa de e-mail/Email Address:

Informatii Primarie

Satelor aflate in administratia primariei:  
Suprafata Totala:  
Suprafata Intravilan:  
Suprafata Extravilan:  
Populatie:  
Gospodarii:  
Numar locuinte:  
Numar gradinite:  
Numar scoli:  
Numar licee:  
Numar universitati:  
Asezarea geografica:  
Activitati specifice zonei:  
Principalele activitati economice:  
Obiective turistice locale:  
Evenimente locale:  
Facilitati oferite investitorilor:  

PRIMARIA CERNATESTI

PRIMARIA CERNATESTI
Adresa/Address: Principală, nr. 98
Localitatea/City: Cernatesti
Judetul/County: Dolj
Tara/Country: Romania
Cod postal/Zip Code: 207185
Telefon/Phone: 0251-445072
Fax: 0251-445072
Site Web/Website:  
Adresa de e-mail/Email Address:

Informatii Primarie

Satelor aflate in administratia primariei: Ţiu, Cernăteşti, Corniţa, Rasnicu-Oghian, Rasnicu-Bătrân
Suprafata Totala: 5020 ha
Suprafata Intravilan: 175 ha
Suprafata Extravilan: 4845 ha
Populatie: 1899
Gospodarii: 912
Numar locuinte: 1206
Numar gradinite: 3
Numar scoli: 3
Numar licee:  
Numar universitati:  
Asezarea geografica:

În partea de Nord-Vest a jud.Dolj, la 36 km distanţă de Municipiul Craiova şi la 30 km de oraşul Filiaşi
Comuna se întinde de-o parte şi de alta a DJ 606 B Craiova – Greceşti, în cadrul câmpiei colinare a Podişului Getic, numită Câmpia colinară a Bălăciţei.

Activitati specifice zonei: Cultura plantelor
Creşterea animalelor
Principalele activitati economice: Agricultură
Comerţ
Obiective turistice locale: Cula Cernăteştilor
Muzeul Comunal Cernăteşti
Biserica monument istoric
Evenimente locale:

Sărbătoarea anuală Bâlci, „Sărbătoarea secerişului grâului”- în ultima duminică din luna iulie

Facilitati oferite investitorilor: Teren extravilan